Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova, Nicu Popescu a declarat într-un interviu pentru TVR România, că munițiile de la Cobasna ar putea fi evacuate în Federația Rusă pentru utilizare prin Ucraina. Experți în securitate și apărare din Ucraina afirmă că partea rusă manipulează grosolan datele acestei probleme, pentru a-și atinge propriile interese în regiune. În același timp autoritățile moldovenești fac speculații populiste pe acest subiect care premeditat va suferi eșec.   

Poveste fără sfârșit

La sfârșitul lunii august, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, aflat într-o vizită în Republica Moldova, a declarat că Federația Rusă propune inițierea procesului de lichidare a munițiilor stocate lângă satul Cobasna, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fiind gata să ofere echipamentul necesar în acest sens.

„A fost vorba despre lichidarea munițiilor pe teritoriul Transnistriei. Partea rusă a ridicat întrebarea privind utilizare, dar nu evacuarea lor. Atunci când Șoigu a fost în Republica Moldova, media rusească a răspândit informații că la Cobasna se află 100 de mii de tone de muniții și că pentru utilizarea lor e nevoie de circa trei miliarde de dolari. Zvonul privind 100 de mii de tone de muniții este foarte controversat, fiidcă acolo nu există așa volum de muniții, iar suma despre care se vorbește în Federația Rusă este prea umflată și seamănă mai mult cu niște pași din partea Rusiei pentru a spăla bani”, a declarat Anton Mikhnenko, expert al Centrului de Studii ale Armatei, Conversiunii și Dezarmării (CSACD) din Ucraina.

Aspectul de bază al problemei

Problema munițiilor de la Cobasna a fost ridicată ultima dată de către foștii miniștri ai Apărării de la Chișinău și Kiev, Anatol Șalaru și Stepan Poltorac.

„A fost atinsă o înțelegere care presupunea că partea ucraineană nu este împotrivă ca să asigure un coridor verde pentru a transporta munițiile în Federația Rusă. Inițiativa a venit din partea Chișinăului și ar fi fost posibilă de realizat. Problema e că la acel moment Federația Rusă a spus categoric „NU”, pentru că nu ar avea încredere în securitatea Ucrainei și n-ar dori să provoace amenințări și riscuri suplimetare. Așa au spus ei în 2016”, a menționat  Anton Mikhnenko.

„La începutul anilor 2000 SUA și Federația Rusă au discutat despre utilizarea munițiilor de la Cobasna. SUA chiar a pus la discpoziție un utilaj special pentru utilizarea munițiilor din Transnistria. Acest utilaj chiar a ajuns în Moldova, chiar a stat acolo o vreme, dar n-a ajuns în Transnistria”, a mai adăugat Mikhnenko.

Expertul ucrainean crede că actualizarea acestei probleme este făcută pentru a nu fi soluționată, dar pentru a fi folosită pe post de fumigenă ca să acopere alte procese.

„De exemplu: 1. Spălarea banilor. 2. A reactiva procesul de rotație a militarilor din GOTR. 3. Sub paravanul utilizării, Rusia ar putea desfășura alte activități subversive, care va înrăutăți situația în Transnistria și pentru a crea o nouă amenințare pentru Ucraina, având în vedere că soluționarea conflictului din Donbas a luat forme neașteptate, după schimbarea puterii de la Kiev”, a mai spus Mikhnenko.

Culoarul Verde

A fost definit de fostul ministru al apărării, Anatol Șalaru ca fiind totalitatea acțiunilor, măsurilor juridice, tehnice și de asistență externă menite a asigura transportarea în siguranță a munițiilor și armamentului depozitat în zona transnistreană. Culoarul verde presupunea crearea unui mecanism multilateral la care să participe Republica Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE, experți ai NATO și UE.

Membrii acestui format trebuiau să participe și să asiste procesul de la îmbarcarea muniției și armamentului în Transnistria până  la ieșirea lui de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv însoțirea transporturilor cu armament și muniții pe teritoriul ucrainian pentru asigurarea evacuării acestuia în deplină securitate.

Concluzii

Mai devreme ori mai târziu Ucraina și Moldova vor trebui să găsească un compromis pentru soluționarea acestei probleme reieșind din interesul de bază și anume securitatea în regiune.

„În primul rând, Federația Rusă încearcă să demonstreze o determinare fermă pe anumite subiecte pentru a cimenta terenul colaborării ulterioare. Doi la mână, ei se străduie ca în așa fel să-și atingă principalul țel – desfășurarea rotației a contingentului GOTR, așa cum la momentul de față procesul este blocat. Și acestă doleanță vor să și-o satisfacă îmbunătățind relațiile cu autoritățile moldovene. Al treilea aspect, nu exclud că prin acest procest Moscova va încerca să-și consolideze influența, instalând acolo tehnică militară suplimentară și dislocând un nou contingent de militari care vor lichida munițiile. Rusia va încerca să-și soluționeze problemele sale în primul rând”,  a zis Mikhnenko.

„Ideea evacuării munițiilor de la Cobasna este sortită eșecului. Eu înțeleg dorința autorităților moldovenești de a rezolva această problemă veche, înțeleg că ea e o componentă importantă a securității naționale, însă mi-i greu să-mi imaginez că în situația respectivă orice încărcătură militară din Transnistria ar putea tranzita teritoriul Ucrainei. Să ne aducem aminte că autoprovlamata RMN, în 2014-2016 era văzută de Kremlin ca o posibilă bază pentru destabilizarea situației din Vestul Ucrainei. De aceea îmi este foarte greu să-mi imaginez acest scenariu sub orice monitorizare”, a spus Evghenii MAGDA, director al Institutului de Politică Mondială.

Din păcate, presupun că (partea ucraineană – n.red) ar putea examina aceast scenariua și asta va fi o greșeală, pentur că atunci (în 2016 – n.red) autoritățile ucrainene spuneau la unison că sunt de acord, conștientizând riscul, iar elementele pro-ruse la conducerea Republicii Moldova nu erau atât de puternice, a mai spus Magda.